Era odata o familie,formata din 4 membrii:parintii si doi copii,o fata
si un baiat…Nu poi spune ca aveau o stare materiala foarte buna,dar nici
rea,cam pe la mijloc,cum s-ar zice…Trec ani buni,copii cresc…Fata ramane la
parinti,iar baiatul se muta la bunicul sau,dupa moartea bunicii…Ea era isteata
si invata,pe cand fratele ei era fix opusul…Ce-i drept,in familie nu prea
exista comunicare,motivele nu se cunosc nici acum…Fata era
cuminte,ascultatoare,n-a iesit vreodata din vorba parintilor,invata mereu,desi
n-a auzit vreodata de la parintii ei un “te iubesc” sau daca l-a auzit a fost
cand se imbata taicasu` si spus mult prea tarziu…Fata cand avea probleme si le
rezolva singura,daca isi dorea ceva,nu cerea,lasa dorinta sa moara…Cand simtea nevoia
sa aibe pe cineva alaturi,nimeni nu era acolo,cu cine sa discute,cine sa-i dea
un sfat,sa-i spuna o vorba buna care sa-i aline durerea…
Trec luni de-a randul…se
apropia weekend-ul cu pasi marunti si mult asteptati de ea,sperand ca va fi
bine,insa…nu…Tatal ei bause cu o seara inainte si a tinut-o pana a doua
dimineata…Asta ia schimbat total ziua de vineri,vineri dimineata era o zi
trista,insa isi strange fortele si se pregateste de scoala,isi ia fain frumos
geanta si pleaca...Ajungand la scoala,tristetea ii apasa sufletul atat de
tare,incat simtea nevoia sa planga,asa ca s-a luat fain frumos si a plecat in
baie si-a inchis usa…a plans,s-a ridicat,s-a spalat pe fata si-a plecat in
clasa…S-au dus si orele si s-a intors din nou acasa,era liniste…El nu era
acasa,iar mama era la servici…Se facuse vreo 17:00 pe cand ajunse mama
acasa,care era destul de obosita,caci n-a prea lasat-o el sa doarma cu o noapte
inainte…Trece timpul si apare El,pus pe scandal si beat,cum era de asteptat…El
intra la ea in camera si se ia de ea,pune diverse intrebari,precum:”Te-ai
culcat cu vreun barbat?Sper ca nu ma minti,ca te bat!Atat iti spun,nu ma minti
ca si asa nu mai am nimic de pierdut,pot sa va omor pe toti”…Fata incerca sa-si
pastreze calmul,nervii care-i avea si rabdarea,sa raspunda politicos pentru a
nu i se urca si mai mult alcool-ul la cap,caci n-ar fi fost de bine…Dupa tot
interogatoriul,dupa usi trantite iese din camera fetei si continua in cealalta
camera cu mama ei…Noaptea fetei a trecut foarte greu,mii de ganduri ii treceau
prin cap:”Acum si-a adus aminte ca ma iubeste?Daca n-a spus-o pana acum,de acum
incolo n-are cui sa le mai spuna!”,”De ce atinge de mine,nu stiu ce fac…”,”Nu-l
mai suport!M-am saturat de el pana peste cap,ar fi mai usor daca n-ar fi
el”,”N-am urat pe nimeni in viata mea,insa pe el il urasc!”,”Dupa seara asta
pentru mine nu mai exista!E ca si mort”,”Nu l-am considerat un tata adevarat
niciodata,iar daca n-a fost pana acum,de acum incolo sa fie pentru cine o
vrea,eu una nu mai am nevoie…Decat sa-mi scoata mai tarziu ochii ca vezi Doamne
m-a ajutat sau mai stiu eu ce…Bine ca vrea ca fata lui sa dea la faculta,sa ia
note mari la scoala,sa fie printre primii,dar el ce face sa-i asigure
conditiile?Face scandal si se imbata…astea sunt conditii “optime”pentru a
invata !”… si multe alte ganduri…
A doua zi nici n-a mai
dat pe la ea prin camera,era treaz,nu bause nimic,poate si-a adus aminte de
cele facute cu o seara inainte,desi ma cam indoiesc…Se pare ca pentru unii
oameni e mult mai usor sa faci un rau si sa-l lasi asa,decat sa-ti repari
greseala facuta…Fata prefera sa mearga la scoala,decat sa stea acasa,chit ca se
apropie sarbatorile,ea nu simte asta…simte doar o tristete apasatoare care-i
spune ca sarbatorile astea vor fi triste…si ca nu aduc nimic bun,stie deja la
ce sa se astepte…din pacate trebuie sa le suporte,caci n-are de ales,inca…Ea
prefera,uneori,sa-si petreaca timpul pe net,cu amicii si prietenii si sa-si
scrie off-ul din cand in cand,pentru a-i fi mai usor sa treaca peste…Asa ca
spera,ca sarbatorile astea sa le petreaca pe net,cu o parte din prietenii
virtuali,care n-au ce face de sarbatori(desi cu siguranta vor fi putini),dar
nu-i nimic,e obisnuita sa fie singura…
Te inteleg Ancuta,este greu,ai ajuns si tu la saturatie.Toti te indemnam sa mergi inainte pentru ca esti puternica,dar la un moment dat obosesti si tu.Nu ai altceva de facut decat sa te reculegi,capul sus,priveste inainte.De sarbatori,voi fi si eu pe net...asta-i viata.Trebuie sa privim inainte cu speranta,sa ne resemnam si daca in viata noastra se va ivi vreo schimbare in bine sau vre-un miracol,sa fim pregatiti sa-l intampinam.Tu ai un tel...sa-ti faci o viata proprie,sa ai o familie a ta,sa te manifesti asa cum iti dicteaza inima.Pentru asta,trebuie sa stii sa-ti educi rabdarea si sa te gandesti ca poate este o incercare la care suntem supusi din cand in cand tocmai pentru a pretui mai tarziu ceea ce vom avea si noi intr-un final.
Sunt alaturi de tine cu sufletul. *ANGEL* *GIVE_HEART*
Multumesc,mami...
Sper si astept acele clipe...
Rabdarea mea...pot zice ca creste pe zi ce trece,nu ma mai recunosc...
Multumesc si mi-e tare dor de tine! *KISSING*
*GIVE_HEART* *ROSE*
ARRY CHRISMAN CIAO BUON NATALE
ciao *HI*